Sub plapumă la o proastă

Eram în după-amiaza aceasta cu prietenii B, G şi O, într-o zonă liniştită aproape de centrul oraşului şi stăteam pe o platformă destul de relaxaţi, contemplând cerul şi un cireş şi gândindu-ne cum ar fi să anunce cineva de la un bloc o găleata de apă pe noi.

Şi am stat aşa ceva vreme, până am auzit o voce de bărbat adresându-ni-se de undeva din apropiere.

El: „ Faceţi plajă domnişoară?”

Eu, îmi ridic privirea spre el, îmi dau ochelarii de soare jos şi observ că la mine se uita. Era un alcoolic la vreo 50 de ani, o aşchimodie de om, cu o şapcă jegoasă pe cap şi cu nişte flori în mână. Văzând că mă ridic, continuă:

„Nu, nu vă ridicaţi, staţi acolo, liniştite la plajă(nu ştiu ce plajă vedea el întrucât eram mai mult decât îmbrăcaţi), dar nu frige, nu e cald cartonul?”

„Nu, nu e” i-a răspuns prietenul O.

El, venit mai aproape de noi, cercetează locul în cauză:
”Ăăă, dar e rece, e bine...”

Apoi, adresându-i-se prietenei B, care stătea relativ întinsă:

„O, dar nu mai sta aşa domnişoară că râde băieţii de tine... Şi cred că sunteţi şi la facultate”

????

Tot el, fără ca noi să-l întrebăm ceva: „ Eu mă duc la o proastă. Pentru ea sunt florile astea(arătându-ne sugestiv din mâini 3 trandafiri culeşi din grădina) şi da-o naibii ma duc să mă bag la ea în plapumă."

Se uită spre sticlele noastre de suc şi de apă şi spune din senin:

„Eu nu consum alcool”

Noi: „Păi nici noi, e suc”, conştienţi că el era matrafoxat bine, dar era în faza de negare.

Ne cere o ţigare, ne spune „Pa” şi pleacă.

Noi am revenit la locurile noastre, destul de amuzaţi ce-i drept.

El, se opreşte din mers, se întoarce spre noi şi referindu-se la subiectul abordat mai devreme în legătură cu relaţia lui: „ V-am zis că mă duc la proasta aia. Poate mă primeşte. Ne băgăm sub plapumă. Că nu mai iese din noi ce ieşea odată...Deh, nu mai suntem noi.... Aţi înteles?”

Prietena G: „Da, am înţeles.... La revedere...”, numai ca să scape de el.

El: „ Pa, la revedere!”

Cam asta ţi-e şi cu bătrânii ăştia nebuni şi alcoolici, că tot ne spusesem prietenul O. că noi avem atracţie doar la oameni dubioşi.

Ce este substantivul?

Aseară stăteam pe o bancă în parc cu câţiva prieteni. Vine la noi un cerşetor, trecut de 50 de ani, avea faţă de beţiv şi îşi începe discursul: " ajutaţi-mă şi pe mine cu cât puteţi, sunt bolnav de arterită, dacă vreţi vă arăt(eu eram pe punctul de a mă ridica şi a pleca)..."
Între timp o prietenă îl întreabă dacă îşi cumpără ceva de băut. Eu îi spun că alcoolul face bine din când în când, el spune răspicat că nu.
Un prieten îi întinde un leu.
Ne aşteptam să plece.
În schimb, în loc de mulţumire, el ne spune (ca un elev care e ascultat de profesoară): "Substantivul este partea de vorbire care defineşte fiinţe, obiecte şi fenomene ale naturii".
Noi eram şocaţi.
Eu, ironică, îl întreb:"Dar verbul ce e?"
El: " O mişcare!"
L-am felicitat, ne-a urat sănătate şi a plecat.

Chiar am rămas impresionată...

Despre boschetari/cerşetori din nou

Mi s-a spus că nu înţeleg, şi deci nici nu tratez bine problema boschetarilor din România. Nu că ar fi bine că cerşesc, dar mai ales că nu fură.

Parţial am fost de acord. Da, e bine că preferă să ceară, decât să fure.Totuşi lucrurile stau un pic altfel:bine, azi ai nevoie de mâncare şi singura ta salvare e să stai cu mâna întinsă;azi te înţeleg, te înţeleg şi mâine, o lună, două, dar ar trebui să fie o perioadă limitată de timp. Pentru că cei mai mulţi cerşesc de lene să muncească, nu că nu ar putea găsi un loc de muncă.

În seara asta stăteam la o terasă cu câţiva prieteni şi vedem un copil de ţigani la vreo 7, 8 ani, îmbrăcat ca vai de el şi jegos, cu o ţigare în mână, apoi în gură, în parcarea de lângă mese. Bineînţeles că în 5 minute a ajuns la noi la masă, rugându-ne să-i dăm un leu. Normal că am refuzat, nu din zgârcenie, dar de ce i-am fi dat bani? Să-şi cumpere mai multe ţigări?

La întrebarea prietenului A., ce marcă fumează(era pusă la mişto), el a răspuns "orice". Bine, fumezi orice, dar la vârsta lui? Şi pe banii altora? Bine, dacă şi-a găsit proştii care să-i dea bani, e treaba lui.

Insist cu faptul că nu e bine să încurajăm cerşitul, mai ales că deja aurolacii au început să ne caracterizeze ca popor.

Ţiganii cei de toate zilele

Nu poate omul să iasă o dată din casă fără să i se întâmple sau măcar să vadă ceva spectaculos. Şi când spun spectaculos, trebuie să fie neapărat vorba de romi(n-o să le spun rromi) sau aurolaci.

Eu una m-am săturat să fiu făcută pisică de toate "ciorile"(nu, nu sunt rasistă, chiar dacă par), care urlă după mine pe stradă:"Psss, psss, zât!", îmi ridică fustă de la uniformă, mă trag de maieu, sau chiar au îndrăznit să mă pupe. De obicei rămân cam fără cuvinte, dar reuşesc să îndrug o insultă.

Dar pentru ţigani, totul e posibil, chiar şi asta:

Săracul copil rom doarme pe o bordură, chiar în centrul oraşului şi chiar doarme, nu se preface. Părinţii lui unde sunt? Păi nu sunt! Pariez că l-au trimis la cerşit şi nici nu-i interesează cum face faţă bietul copil căldurii, ce aer respiră, în ce mizerie stă sau dacă o să răcească că doarme direct pe ciment. Copilul nu e vinovat, dar trăind într-un astfel de mediu n-o să ştie niciodată ce e bine să faci sau ce e absolut indecent.  Când va fi mare e cel mai probabil să fie la fel ca părinţii lui!

Dormim pe bănci în parc

Nu înţeleg şi mă încăpăţânez să înţeleg de ce ai dormi pe o bancă în parc? Sau pe bordură, sau chiar sub copaci în mijlocul străzii. I don`t get it! Şi casă dacă n-aş avea tot n-aş dormi în plină zi în astfel de locuri.

Îmi pare rău că postul nu e însoţit de imagini, dar mă revanşez altă dată.

Aurolacii în România

Individul din poze stă pe 35 de grade Celsius îmbrăcat ca de toamnă, şi cu gluga în cap. E la cerşit şi, paradoxal, lumea chiar îi dă de mâncare. Are plasele pline, dar trecând pe lângă el am văzut că avea mâncare şi în sân.
Oameni buni, nu le mai daţi bani sau de mâncare celor care par perfect sănătoşi(sigur că cei mai mulţi au probleme cu capul, dar sunt apţi de muncă) pentru că nu faceţi decât să încurajaţi cerşitul, iar astfel n-o să-i mai vedeţi vreodată la muncă pe aceşti indivizi, ba chiar o să avem străzile pline de aurolaci.